Vive l'été !

“Summer is filled with breaking the rules and standing apart, ignoring your head and following you heart
The tans will fade, but the memories will last forever
In every girl’s life there is a boy she’ll never forget and a summer where it all started”
~ Unknown 

  Vară, bine ai venit! Aşteptăm de mult acest moment, unii din noi chiar din prima zi de toamna (da, eu, ştiu:D).

  E sezonul în care putem face ce dorim, în care nu avem şcoală, ninsori și frig. În care putem să ne îmbrăcăm cu cele mai subţiri haine ale noastre (sau cele mai puţine, în cazul unora), putem să visăm și să ne împlinim visele.

  Putem spune Da! ori de câte ori dorim, să ascultăm muzica dată la maxim fără să ne pese de vecini (nu că ne-ar păsa în restul anului), putem sta până dimineaţă să ne uităm la filme, să stăm cu prietenii, să ne uităm la stele fără să fie nevoie de nimic altceva. Întotdeauna am crezut că vara are loc o vrajă, tot ce pare neînsemnat capătă viaţă, tot ce nu are sens prinde unul, tot ceea ce am crezut că am uitat ne amintim.
  Probabil mulţi dintre voi aţi încercat să vă imaginați într-un loc unde este vară non-stop. Și eu am încercat. Oricît de bine ar suna, probabil nu ar mai avea acelaşi farmec. Ai deveni obişnuit cu atâta căldură, fetele în costume de baie, marea, soarele. Dar așa nu ai mai şti să apreciezi adevărata valoare a acestui anotimp. Nu ai mai sta să numeri zilele cu atâta nerăbdare în timpul iernii până la vară, plus că sărbători precum Crăciunul, Paştele, Anul Nou ar părea la fel. Monotone.
  Eu nu îmi fac planuri niciodată pentru un eveniment, cum îmi fac pentru vară. 9 luni stau și îmi vin o mulţime de idei despre cum să-mi petrec aceste 3 luni, și sincer, mi-aș dori să le pot pune în aplicare pe toate, numai dacă mi-ar ajunge timpul.
  Vreau să vă urez o vară frumoasă, plină de peripeții și momente frumoase alături de prieteni și să nu vă faceţi de cap prea tare.

  Cum vreţi să vă petreceți această vară?

Tweet

Interviu

Bun bun bun...deci am promis de ceva vreme că am să postez filmuleţul la care am lucrat cu băieţii pentru proiectul la istorie. Check it out! Merită văzut până la capăt.

Enjoy! Aştept comentariile si impresiile voastre:D!

Tweet

Limite

  Aş vrea să îmi cer scuze pentru faptul că nu am postat de ceva timp. Încerc să fac prea multe deodată, şi poate din această cauză am avut nevoie de o pauză.
  Sper că titlul postării v-a făcut curioşi. Ei bine, inspiraţia mi-a venit chiar în dimineaţa asta, pe la 5, când încercam să învăţ la mate. Ştiu, nu e nevoie să-mi spuneţi că sunt o ciudată, eu o numesc "nebunia de a ieşi din monotonie". Sau nesomn, mai simplu. Era vorba despre o problemă. Dacă ar fi fost să te foloseşti doar de formulele învăţate şi aplicate direct, nu ar fi ieşit rezultatul corect. Apoi, m-am uitat şi la rezolvarea problemei, şi am văzut modul în care a fost gândită, fiind total diferită faţă de toate metodele din capul meu.
  Apoi am început să trag o concluzie care m-a condus spre un adevăr: avem gândirea limitată. Nu este o jignire, pentru că nu mă refer la faptul că suntem proşti. Asta se poate vedea cu ochiul liber. Dar de mici suntem învăţaţi că trebuie să ne conformăm; să ne comportăm la fel ca şi ceilalţi, să rezolvăm problemele într-un anumit mod, să ne bazăm pe judecata noastră şi nu pe instinctele noastre şi alte asemenea lucruri. Dacă am renunţa la aceste lucruri am putea face multe. Foarte multe! Dar oricât am încerca, nu vom reuşi deoarece e prea târziu. Sau poate nu. Asta hotărăşte fiecare.

  Nu putem vedea totul per ansamblu pentru ca limitele acestea ne împiedică. Cea mai bună modalitate de a scăpa de ele este să ne folosim imaginaţia.

  Imaginaţia este cea mai bună formă de evadare de viaţa de zi cu zi, de rutină, de limite, de tot ce ne înconjoară. Astfel, la matematică, pentru că de la exemplul ăsta am pornit, dacă ne-am folosi imaginaţia am putea observa o mulţime de metode de rezolvare, pe care în mod normal nu le-am băga de seamă, şi nu neapărat după nişte reguli, care ni se impun de către profesor, sau, în general de către prieteni, părinţi, societate, ştiinţe chiar. Am putea avea o nouă perspectivă asupra întregii lumi, am putea vedea "în toate direcţiile", şi nu doar într-una. Cam asta facem noi acum. Nu vrem să recunoaştem, dar vedem unilateral. Nu vedem esenţa.







  V-am zăpăcit de tot. Pentru asta sunt aici, îmi puteţi mulţumi mai târziu. Morala zilei de azi e următoarea: FOLOSIŢI-VĂ IMAGINAŢIA CÂT PUTEŢI DE MULT! Nu veţi regreta, vă asigur eu! Lăsaţi limitele deoparte şi începeţi să gândiţi diferit. Sunt prea multe limite în jurul nostru, şi poate singura portiţă pe unde avem acces la infinit e mintea noastra. Merită folosită!:)

Tweet