Creaţie adolescentină - Renata Ivan

     Următoarea poezie este numită una "brută". Poate din cauză că este o combinaţie între Mihai Eminescu şi Nichita Stănescu sau pur şi simplu pentru ca nu pare a fi văzută una "netă". În orice caz, eu cred că este o poezie de dragoste foarte frumoasă, scrisă de o adolescentă care îşi fierbe toate sentimentele laolaltă, uneori "punând sare prea multă" , sau uneori "uitând să mai adauge" ca să echilibreze gustul. Îi urez succes, fiind o bună prietenă, si colegă de clasă şi sper să vă placă.

Durerea apasă pe sufletul meu

O iubire de mult adormită.

 Şi ochii tăi reci
M'apasă încet,
Pe sufletul meu adormit pe veci. 

Şi astazi mai văd
Aceeaşi lumină
Ce trebuia de mult să apună!
Ochiul tău verde
M'aduce'n abis 

Şi vreau să mă ducă 

Înapoi în acel vis!
Căci te iubeam, 

Şi lumea ştia.
Dar astăzi mai văd
Un ultim apus. 

Şi nimeni nu mai vede
Ce numai eu văd! 

Şi nimeni nu mai crede
Ce numai eu cred!

 

Păreri?!

Tweet